INTERVIU Ce spune Charles Michel, șeful Consiliului European, despre șansele ca Iohannis să ocupe o funcție în UE sau NATO (G4Media) - Șansele lui Klaus Iohannis la șefia NATO, aproape nule. Ce a urmărit preşedintele (Adevărul) - REPORTAJ Cum au reacţionat politicienii după ce au aflat datele sondajului în care AUR e pe primul loc în preferinţele tinerilor (HotNews.ro)

Șansele lui Klaus Iohannis la șefia NATO, aproape nule. Ce a urmărit preşedintele ANALIZĂ (Adevărul)

Statele Unite ale Americii i-au anunțat pe aliați despre susținerea lui Mark Rutte la șefia NATO încă din luna februarie. Sprijinul pentru premierul actual al Olandei a fost reiterat și ulterior înscrierii în cursă a președintelui României, Klaus Iohannis. 

Totuși președintele spune „Nu intenționez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. În continuare, consider că șansele mele sunt rezonabile”, a declarat Klaus Iohannis în cadrul unei conferințe de presă. 

Dacă șefia NATO va fi preluată de Mark Rutte, Olanda va deveni prima țară care a reușit să pună în fruntea alianței patru secretari generali de la înființare până în prezent. 

Analiștii resping orice șansă a președintelui Iohannis, inclusiv privind posibilitatea negocierilor pe care șeful de stat le-ar fi putut duce în contextul reuniunii de la București cu șeful Consiliului European, Charles Michel, și premierii Ungariei, Belgiei și Croației.

Analistul George Rîpă a subliniat, pentru ziarul Adevărul, că „SUA au cel mai important cuvânt în numirea secretarului general“. „A părut deci că președintele Iohannis forțează mâna Statelor Unite – un gest pe care niciun politician nu l-a făcut de la înființarea Alianței în 1949“. În plus, mai spune analistul,  „diplomații occidentali au transmis prin intermediul unor instituții media influente la nivel global, precum „Wall Street Journal“, „Financial Times“, „Le Figaro“ ș.a., că această candidatură „irită și că gestul președintelui demonstrează că nu este pregătit pentru o astfel de funcție“.

Potrivit lui Rîpă șeful de stat s-ar îndrepta de fapt spre „o funcție la nivelul Comisiei Europene, fiind vizate funcțiile de Comisar pentru Apărare (nou-apărută) sau de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă“, cele din urmă fiind „poziții de reprezentare, și nu de decizie, și probabil că se potrivesc mai bine profilului public și opiniei pe care ne-am făcut-o cu toții despre președinte în ultimii 10 ani“.

 

INTERVIU Ce spune Charles Michel, șeful Consiliului European, despre șansele ca Iohannis să ocupe o funcție în UE sau NATO (G4Media)

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat într-un interviu pentru G4Media că președintele Klaus Iohannis ”este foarte sincer și angajat la nivel european”, dar orice decizie despre ocuparea unui post la UE va fi luată după alegeri. Charles Michel a respins criticile potrivit cărora instituțiile UE nu văd derapajele anti-democratice ale puterii din România și a spus că are încredere în instrumentele UE.

Discuția despre statul de drept din România și politicile de mediu ale UE care trebuie să fie ”de bun simț” în interviul video de pe pagina G4Media.

 

Analiză: De ce românii nu-i vor pe Ciucă, Ciolacu și Drulă? (DW)

Jurnalista Sabina Fati se ocupă de studiul "Ce președinte vor românii? Percepția votanților și non-votanților asupra potențialilor candidați la prezidențiale", o analiză făcută de sociologul Barbu Mateescu pentru Fundația Konrad Adenauer. 

În bazinele electorale care l-au adus pe Klaus Iohannis la Cotroceni în 2014 și 2019, oamenii îl etichetează pe Marcel Ciolacu prin epitete precum "penibil, neserios, corupt, hoț, parvenit politic".

Nicolae Ciucă a fost caracterizat drept o marionetă de focus grupurile din Transilvania și Moldova. Mai ales în Moldova, evaluarea a fost destul de dură cu fostul premier aspirant la prezidențiale: "nepotrivit, fără carismă, supus, caraghios, tâmp".

Din cercetarea calitativă prezentată astăzi de Barbu Mateescu, rezultă că pentru majoritatea participanților la focus grupuri președintele USR, Cătălin Drulă, nu stârnește niciun fel de emoție. "S-a născut talentat, a murit fără speranță", îl caracterizează un bărbat de 50 de ani cu studii superioare din București.

Cercetările calitative arată care sunt trendurile, ce vor oamenii, ce nu le place. Studiile calitative sunt mult mai importante decât sondajele obișnuite care lucrează cu cifre mari, pentru că le pot da șansa oamenilor politici să se recalibreze, să vină cu idei noi și cu programe, în loc de propagandă. Studiul nu i-a luat în considerare pe cei care fac parte din bazinele electorale ale partidelor, ci pe cei care înclină balanța la alegerile prezidențiale: nehotărâții, nepasionații de politică, cei care privesc de departe scena politică, dar care au opinii destul de ferme despre prezidențiabilii zilei. 

Concluziile studiului arată că românii nu îi respectă pe Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, nu-l cunosc pe Cătălin Drulă, nu o consideră destul de bună pe Laura Codruța Kövesi, că s-ar îndrepta spre Mircea Geoană, dacă ar avea o alianță în spate, și că n-ar fi exclus ca mulți să mizeze pe liderul AUR sau pe un candidat mai ponderat al radicalilor. Cercetarea sugerează că prezidențiabilii PSD și PNL nu sunt doriți de români și că electoratul așteaptă personaje de un alt calibru pentru Cotroceni. 

Articolul integral pe pagina DW.

 

REPORTAJ Cum au reacţionat politicienii după ce au aflat datele sondajului în care AUR e pe primul loc în preferinţele tinerilor (HotNews.ro)

Peste 200 de tineri au venit, miercuri, la Parlamentul României pentru a discuta, alături de reprezentanţi ai partidelor parlamentare, despre sondajul care a generat o dezbatere naţională: de ce este AUR partidul cel mai popular în rândul tinerilor de 18-35 de ani. Reporterii HotNews.ro au participat la eveniment şi au vorbit cu tineri şi cu politicieni.

„Pentru mine, sondajul a fost optimist”, spune preşedintele Consiliului Naţional al PSD, senatorul Vasile Dîncu. În sală e linişte. „Cu privire la România, la direcţia în care merge ţara. Doar 2% dintre tineri se plâng de faptul că statul nu-i ajută”, continuă senatorul în faţa celor 200 de tineri din sala Nicolae Iorga din Palatul Parlamentului.

„Sunt optimist şi foarte optimist cu privire la tinerii din România”, continuă şi deputatul PNL Alexandru Muraru.

După discursurile politicienilor, a venit rândul întrebărilor. „Eu nu am încă 18 ani. Dar văd aceleaşi feţe în politică. Ce şanse avem noi vreodată să fim în faţă?”, a întrebat un tânăr.

Primul a răspuns Vasile Dîncu: nu există încă o societate condusă de tineri, tinerii conduc atunci când le vine rândul, de regulă când sunt maturi şi când nu-i mai respectă pe tinerii care au fost”, a spus senatorul PSD.

Răspunde şi Alexandru Muraru, deputat PNL: „Media de vârstă al celui de-al 180-lea Congres al SUA este de aproape 60 de ani. Şi preşedintele are 80 de ani. Deci, dacă ne raportăm la cea mai performantă democraţie a lumii, stăm oarecum mai bine”.